Am amânat articolul ăsta câteva luni. Motivul e că fiecare text despre date structurate pe care l-am citit spune același lucru, cu aceeași cifră lipită la final: „adaugă schema și crești citările AI cu 40%”. Iar când m-am uitat de unde vine cifra, am găsit un studiu care măsura altceva.
Așa că hai să o luăm invers. Începem cu ce spun sursele care se pot verifica, inclusiv cele care ne strică povestea, și abia apoi vedem ce rămâne în picioare.
Ce sunt datele structurate, în două propoziții
Un site îi arată omului un text. Aceleași informații pot fi scrise a doua oară, într-un format pe care îl citește mașina: un bloc de cod ascuns în pagină care spune „asta e o firmă, o cheamă așa, are adresa asta, iar textul de mai jos e un articol scris de persoana asta, publicat la data asta”.
Formatul se numește JSON-LD, vocabularul se numește schema.org, iar rezultatul e că motorul nu mai trebuie să ghicească din text ce e pe pagină. I se spune.
Google spune că nu ai nevoie de ele pentru AI
Aici e partea pe care n-o vei citi în articolele care vând servicii de schema. Documentația oficială Google despre funcțiile AI conține fraza asta:
„Nu trebuie să creezi fișiere noi citibile de mașină, fișiere text pentru AI sau marcaje ca să apari în aceste funcții. De asemenea, nu există date structurate schema.org speciale pe care trebuie să le adaugi.”
E scris de Google, despre AI Overviews și AI Mode, adică exact locurile pentru care ți se vinde schema.
Iar datele îi dau dreptate
În 2026, Ahrefs a făcut singurul test serios pe care l-am găsit pe tema asta. Au urmărit 1.885 de pagini care au adăugat JSON-LD între august 2025 și martie 2026 și le-au comparat cu 4.000 de pagini de control care nu au adăugat nimic. Au măsurat citările 30 de zile înainte și 30 de zile după.
Rezultatul:
- Google AI Overviews: minus 4,6%. O scădere mică, dar semnificativă statistic.
- Google AI Mode: plus 2,4%.
- ChatGPT: plus 2,2%.
Ultimele două sunt atât de mici încât autorii spun singuri că pot fi zgomot.
Deci: pagini care au adăugat schema nu au fost citate mai des. Punct.
O nuanță onestă, pe care studiul o menționează și pe care articolele care îl citează o sar: paginile analizate aveau deja peste 100 de citări în AI Overviews. Erau deja vizibile. Studiul arată că schema nu îmbunătățește un site deja cunoscut. Nu demonstrează că un site nou, complet necunoscut, ar fi la fel de bine fără ea.
Atunci de ce avem schema pe tot site-ul nostru?
Pentru că rezolvă alte trei probleme, iar astea se verifică.
1. Rezultatele îmbogățite din Google depind în continuare de ea
Stelele de recenzie, întrebările frecvente care se desfășoară direct în rezultate, datele unui eveniment, prețul unui produs. Toate vin din marcaj. Nu e AI, e căutarea clasică, dar acolo se uită în continuare oamenii.
2. Bing a confirmat că o folosește
În martie 2025, Bing a spus că marcajul îl ajută să înțeleagă conținutul pentru Copilot. Bing e motorul din spatele Copilot, iar Copilot e integrat în Windows și în Office. Nu e ChatGPT, dar e o bucată de piață pe care nimeni nu o numără.
3. Îi spune motorului că ești o singură entitate
Asta e partea care contează cel mai mult și despre care se vorbește cel mai puțin.
Ai un site, un profil Google, o pagină de Facebook, un LinkedIn și poate un profil într-un director. Pentru tine e evident că sunt aceeași firmă. Pentru un motor, sunt cinci obiecte separate până când i se demonstrează contrariul.
Schema de tip Organization face demonstrația: numele legal, adresa, telefonul, emailul și lista de profiluri sociale, toate într-un singur bloc, pe fiecare pagină. E cea mai ieftină formă de „da, eu sunt”.
Ce am pus noi și ce am lăsat afară
Pe thebigpixel.ro rulează patru tipuri:
| Tip | Unde | Ce spune |
|---|---|---|
Organization | pe fiecare pagină | cine suntem, unde, cum ne contactezi, ce profiluri avem |
Article | pe fiecare articol de blog | titlu, autor, dată, imagine |
FAQPage | unde există întrebări frecvente | perechile întrebare-răspuns |
BreadcrumbList | pe articole și proiecte | unde se află pagina în structura site-ului |
Nu am pus marcaj de recenzii, deși avem recenzii reale pe Google. Motivul: Google nu afișează rezultate îmbogățite pentru recenziile despre tine, publicate de tine, pe propriul site. Ar fi cod degeaba.
Nu am pus marcaj de prețuri, pentru că nu publicăm prețuri fixe.
Asta e regula: pui marcaj pentru ce există cu adevărat pe pagină. Restul e decor care poate deveni problemă.
Greșeala care te costă
Google cere ca datele structurate să corespundă conținutului vizibil. Dacă marcajul spune că ai 4,8 stele din 200 de recenzii, dar pe pagină nu apare nicio recenzie, ai o problemă, nu un avantaj. Aceeași poveste cu întrebări frecvente marcate dar neafișate, sau cu prețuri din marcaj diferite de cele din pagină.
Sancțiunea nu e o scădere în clasament, e o acțiune manuală care îți scoate rezultatele îmbogățite cu totul.
Testul e simplu: dacă un om care se uită la pagină nu vede informația, informația nu are ce căuta în marcaj.
Ce am învățat din propriul nostru test
Luna asta am pus șase întrebări pe cinci motoare AI și am notat unde apărem. Rezultatul complet e în jurnalul experimentului, dar o bucată e relevantă aici.
Pe ChatGPT apărem pe trei întrebări din șase, iar răspunsurile ne descriu corect: serviciile, verticalele, numele clienților din portofoliu. Nimic inventat. Site-ul are schema completă, deci e tentant să tragem concluzia că schema a făcut diferența.
Nu putem. Nu avem grup de control. Ce putem spune e mai puțin spectaculos și mai adevărat: informația de pe site a ajuns la motor exact în forma în care am scris-o. Dacă schema a ajutat la asta, a ajutat discret.
Iar la întrebarea generală, „ce agenție recomanzi în București”, nu apărem pe nicio platformă. Acolo motoarele își iau lista din directoare cu recenzii. Nici cea mai curată schema din lume nu rezolvă asta.
Verdictul
Datele structurate nu sunt o pârghie de vizibilitate în AI. Sunt igienă tehnică: ieftine, care se fac o dată, cu efect mic dar cu risc zero dacă sunt corecte.
Dacă alegi între o zi de lucru pe schema și o zi în care ceri trei recenzii clienților mulțumiți, cere recenziile. Datele din propriul nostru experiment arată că acolo se decide întrebarea care aduce clienți.
Dar pune și schema. Durează două ore, nu se strică, și rezolvă problema aia cu „sunt cinci obiecte separate până se demonstrează contrariul”.
Sursă: documentația Google despre funcțiile AI în căutare și studiul Ahrefs pe 1.885 de pagini care au adăugat schema
